Chinul de a sti motivul...

Foarte multi oameni pun des intrebarea DE CE au loc anumite lucruri fie in viata lor, familia lor, tara lor. Orice intrebare deriva din raspunsul pe care deja il stii dar nu vrei sa-l recunosti ca individ.
Exista chiar si o vorba cum ca "raspunsul e pe jumatate furnizat de intrebare" lucru foarte adevarat, de altfel. Acum , intrebarea si mai interesanta este "De ce nu vrei sa recunosti raspunsul pe care deja il ai la intrebarea pe care o pui?"
In mare parte, pentru ca intra in conflict direct cu mandria ta, cu ego-ul tau, nu poti sa recunosti fata de tine, ce sa mai zic fata de altii, ca alegerile pe care le-ai facut au fost gresite.
Exemplu de intrebare cretina "De ce sunt copii nostrii agresivi ca noi i-am educat altfel?". Asta e intrebarea acelor parinti ultra puritani care nu de mult isi bateau copii de ii stingeau sau ii demoralizau repetandu-le intr-una ca-s prea prosti pt a pasi pe pamant. Acum s-a schimbat jocul si acei mici frustrati si abuzati au devenit adolescenti rebeli cu sete de razbunare pe prea cuviosii parinti si iete asa vezi la stirile de la ora 5 copii care-si maltrateaza sau chiar ucid parintii in felurite moduri.
Sa nu mai vorbesc de ce se intampla cu tara, cand toti idiotii care l-au votat pe ilustrul marinar si acum se plang ca nu mai au ce pune pe masa. Au facut o alegere dar nu pot s-o indure, in veci un prost nu va recunoaste ca e prost, poti sa il pici cu ceara incinsa ca mai bine moare decat sa isi declare pe fata valoarea nula.
E un adevarat chin sa ai explicatia la motivul pentru care unele lucruri nu merg pt ca mandria trebuie pusa la zid. Acea voce perfida care-ti tot repeta ca esti mai presus de restul trebuie sa fie redusa la liniste, pt ca acea voce nu e a ta, ci a tot ceea ce te inconjoara si vrea sa te modeleze.
Nu ramanem cu puritatea de copil pentru ca de mici parintii vor sa ne maturizam si sa intram in competitia vietii. Dupa aceea crestem si vedem ca acea competitie nici macar nu ne aduce nici un folos pt ca suntem prea absorbiti de a deveni din ce in ce mai buni incat uitam sa mai traim prezentul. Mergem la facultate, dam de libertate dar nu avem bani sa ne bucuram pe deplin de ea. Apoi avem bani, dar numai in urma unei munci care-ti fura 50% din timp si pentru care aproape tot din ce mai ramane din timpul tau se duce pe a te reface si de a fi bun pt urmatoarea zi de munca.
Trece timpul , te insori sau mariti, ai copii si iarasi timpul ti se duce dracu. Uite asa ajungi la batranete si te intrebi pe ce s-a dus tineretea ta.